Sursa : Newsin
NewsIn: Comisia Europeană urmează să publice raportul privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România şi Bulgaria. Cât de importante mai sunt aceste chestiuni aici, la Bruxelles, acum, după aderare?
J.M.Wiersma: Nu e o coincidenţă că în domeniul justiţiei am introdus mecanisme adiţionale pentru România şi Bulgaria, după aderarea lor la UE. Asta pentru că am învăţat din aderările precedente, unde au existat probleme cu implementarea reformelor. Încă ne confruntăm cu acest fenomen persistent al corupţiei, care până la urmă lucrează împotriva intereselor Uniunii Europene. Cred că prin faptul că vom continua să lucrăm cu ambele ţări vom reuşi să inducem o cultură a anticorupţiei. Nu e suficient să ai regulile formale, procurorii, departamentele care combat corupţia, dacă încă persistă aceeaşi mentalitate. De exemplu, aud că licitaţiile publice pentru fonduri europene se fac tot pe criteriul că 'eşti prieten cu mine'. Formal, licitaţia poate fi în regulă, dar ea nu e în spiritul procedurii de licitaţie publică, ci e un act de corupţie. Iar dacă justiţia nu este cu adevărat independentă, acest lucru se reflectă şi în alte părţi ale societăţii.
NewsIn: La ce alte părţi vă referiţi?
J.M. Wiersma: Sunt îngrijorat cu privire la unele părţi ale mass-media, consider că prea multe televiziuni reprezintă interese politice şi creează propriile ştiri adesea despre nimic, despre cum se ceartă politicienii, dar nu despre chestiunile cu adevărat importante pentru cetăţeni. Ceea ce noi sprijinim este tocmai dezvoltarea unei culturi generale în acest sens. Vinerea aceasta avem o conferinţă la Viena despre independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, cu invitaţi din toate statele membre şi cu experţi. Vorbesc despre coduri de conduită pentru partide, despre conflicte de interese. Să vă dau un exemplu. Dacă eu deţin acţiuni într-un trust media şi în Parlament se votează un proiect de lege care va afecta direct trustul meu media, eu mă voi ridica şi voi spune preşedintelui Parlamentului că nu votez, deoarece mă aflu într-un conflict de interese. Aceste lucruri sunt foarte importante, chiar dacă sunt mărunte. Este vorba despre cum sunt organizate partidele, despre felul cum vorbesc politicienii unii cu alţii – sunt toate chestiuni care ţin de calitatea democraţiei. Oamenii trebuie să poată avea încredere în judecători. Procurorii trebuie să fie independenţi. Trebuie să existe un sistem transparent de luptă împotriva corupţiei. Politicienii trebuie să devină ei înşişi transparenţi. Toate acestea deoarece corupţia subminează democraţia. Cei cu bani obţin ce vor, cei fără bani nu reuşesc să obţină ceea ce li se cuvine de drept. Iar întreaga idee de justiţie este complet subminată în mintea oamenilor. Dacă politicienii sunt corupţi, atunci omul de rând spune – păi dacă ei pot, înseamă că şi eu pot să fiu corupt.
NewsIn: Dosare de corupţie la nivel înalt există, dar nici unul nu a ajuns să se judece pe fond în instanţă. Toate au fost suspendate pe motiv că legea pe care o urmau procurorii ar fi fost neconstituţională şi au fost apoi returnate DNA pentru refacerea probatoriului.
J.M.Wirsma: Nu pot prezice ce va conţine raportul, dar cu siguranţă Comisia Europeană a monitorizat numărul cazurilor de mare corupţie care durează deja de o bună bucată de vreme – Năstase e celebru în România – şi asupra cărora nicio instanţă nu a ajuns încă la vreo concluzie. Aşteptăm raportul, dar Comisia trebuie să comenteze dacă sistemul din cele două ţări funcţionează în baza unor norme corecte şi dacă persoanele corupte sunt într-adevăr puse sub acuzare şi condamnate. Or, deja aceste cazuri se lungesc de ani de zile şi nu se întâmplă nimic. Nu doar sistemul trebuie să fie evaluat dacă are sau nu premisele unei funcţionări corecte, ci şi dacă există condamnări. Rusia a fost o ţară democratică, dar nu o democraţie. Multe ţări au constituţii democratice şi alegeri, dar nu sunt democraţii. Aşa că putem avea un set de reguli perfecte dar dacă nu sunt aplicate, la ce folos.
NewsIn: Îşi poate permite Uniunea Europeană să închidă ochii la o democraţie mimată într-un stat membru?
J.M. Wirsma: Nu spun asta. Cred că în România şi Bulgaria există bazele democraţiei, există alternanţă la putere, preşedinţi de o culoare şi guverne de alta. Problema e lipsa unor programe politice reale. La noi în Olanda, când candidezi, vii cu propuneri pe care te angajezi să le îndeplineşti măcar în proporţie de 50%, dacă intri într-un guvern de coaliţie, căci electoratul înţelege că trebuie să faci compromisuri. Dar aici multă vreme agenda a fost aderarea la UE şi NATO, reforme economice, reducerea deficitului – aceasta rămâne în continuare valabilă. Iar acum vedem că România nu ştie încă să beneficieze de statutul de membru, de fondurile UE ce-i stau la dispoziţie.
NewsIn: Când diplomaţii occidentali au criticat amendamentele la Codul de procedură penală, răspunsul a fost că România este un stat suveran şi că nu au de ce să se amestece în treburile interne. Cum priviţi acest gen de reacţie?
J.M.Wiersma: E simplu: dacă eşti stat membru al UE, nu mai eşti un stat suveran. România a adoptat legislaţia europeană şi multe din interesele României sunt acum reprezentate de Bruxelles. Fie că e votul majoritar în Consiliu, fie că e vorba de competenţele Comisiei Europene sau ale Parlamentului, multe din atributele de stat suveran au fost cedate în momentul în care aţi devenit stat membru. Şi veţi ceda şi mai multe odată ce veţi ratifica Tratatul de la Lisabona. Cred că e bine pentru România. Rămâneţi un stat independent, nu asta e problema. Dar să nu vă imaginaţi că prin suveranitate puteţi avea la nesfârşit un nivel scăzut al sistemului judiciar şi un nivel crescut al corupţiei – nici vorbă, nu va merge! Aşa că disciplina impusă de Bruxelles va fi binevenită, dacă clasa politică din România nu e interesată de modernizarea ţării, ci doar de beneficiile personale.
NewsIn: Dar cât le mai interesează şi cât pot interveni celălalte state membre când clasa politică românească nu ascultă de nici un semnal?
J.M.Wiersma: Putem interveni în baza Tratatului de aderare şi a promisiunilor asumate de România şi Bulgaria la aderare. Desigur că există o reţinere în a interveni în treburile interne ale unei ţări, dar dacă am permite existenţa la scară largă a corupţiei din România, la un moment dat acest lucru va afecta interesele europene. Imediat am avea atunci o reacţie în Olanda – oamenii îl vor întreba pe ministrul de externe ce face în acest sens. Deja sunt atâtea articole negative despre România în presa europeană – şi nu cred că românii îşi doresc să fie cetăţeni europeni de mâna a doua doar pentru că politicienii nu doresc să reformeze sistemul politic sau să lupte eficient împotriva corupţiei. Oricum e clar că odată cu creşterea standardelor de trai va scădea şi fenomenul corupţiei. Obişnuiam să spun că durează 10 ani, dar acum sunt mult mai realist – va dura 25 de ani, o întreagă generaţie. Aveţi însă noroc. UE nu a aşteptat 25 de ani pentru a primi România în UE. Ar fi fost o prostie. Eforturile pe care România mai trebuie să le facă sunt acum în cadrul unei familii europene de state democratice şi cred că e o garanţie importantă pentru ţara dvs. Cred că orice ţară este mult mai avantajată ca membru al Uniunii Europene decât în afara ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu