Alegerile in SUA

Urmaresc de ceva vreme cum se desfasoara alegerile in State si pozitionarea candidatilor cu cel mai mare capital politic si imagologic. Nu ne putem compara din start cu ei in ceea ce priveste comunicarea politica si strategiile electorale pentru ca ei au in sange acest lucru si plus legislatia privind finantarea campaniilor electorale este bine definita si acolo, poti da cati bani vrei matale si sa sustii financiar pe cine vrei tu. Ceea ce la noi nu este asa, amintiti/va cat caz s/a facut de Patriciu ca a finantat PNL si PSD!!!!

Mediul politic american este unul foarte dur. Deschis total competiţiei, el nu admite în arenă, însă, decât candidaţi bine pregătiţi, testaţi în lungi turnee şi turniruri electorale, credibili, care inspiră şi atrag nu doar atenţia alegătorilor, ci şi suportul lor direct, cel mai adesea exprimat într-o formă concretă, material-financiară. Cele două partide istorice, Republican şi Democrat, a căror dominanţă nu lasă loc nici unui intrus, îşi vor disputa locurile libere din cele două camere ale parlamentului federal. Toţi ochii vor fi, însă, aţintiţi spre competiţia care va stabili care dintre reprezentanţii lor va primi din partea electoratului man­da­tul, onoarea şi răspunderea de-a fi noul locatar al casei de la nr. 1500, Pen­nsylvania Avenue.

Dincolo de ope­raţiu­nea de mobilizare a fondurilor, există însă sutele de mii de voluntari înrolaţi în echipele de campanie, milioanele de americani care ţin să comunice direct cu candidaţii, în scris, pe mail sau telefonic, pentru a-i susţine sau pentru a le pune întrebări, celelalte milioane de participanţi la marile sau mai micile întruniri electorale şi dezbateri care au loc în fiecare stat şi în majoritatea marilor centre urbane ale Americii. Motivul pentru care mulţi dintre aceş­tia nu se mai duc la vot este credinţa lor că, în majoritatea cazurilor, ceea ce s-a întîmplat până în ziua alegerilor a decis deja rezultatul; zarurile au fost aruncate. Volantul uriaş al maşinăriei politice a Americii, odată pus în miş­care, cu greu mai poate fi scos din inerţie de evenimente oca­zionale, oricât de spectaculoase ar putea să pară. Deşi o minoritate, cei care se vor duce să voteze nu vor face decât să consemneze starea de spirit şi spe­ranţele majorităţii.

Teme de dezbatere in campanie

Democraţii s-au limitat la cinci: onestitatea în guvernare, securitate reală, independenţă energetică, pros­peritate economică, acces la îngrijire medicală, securitatea socială a pensionarilor, protecţia mediului, drep­turi civice şi justiţie, reforma electorală.

Republicanii au pus pe agenda partidului: securitatea socială, crearea de locuri de muncă, securitatea şi siguranţa, reforma legală, reforma ta­xelor, reforma imigraţiei, credinţa şi valorile, educaţia, energia şi îngrijirea medicală.

La democraţi, noutatea nu este o chestiune de nume, ci de gen. De data aceasta, este rândul doamnei Clinton să intre în cursa pentru Casa Albă. O noutate absolută şi din perspectiva cuplului. Sunt americanii pregătiţi să aleagă o femeie în postura de şef al Casei Albe? Iată o întrebare care nu va fi nici măcar şoptită vreodată în America: nu este deloc corectă politic! Răspunsul cel mai probabil este că întoarcerea familiei Clinton la Casa Albă, de data aceasta sub conducerea lui Hillary, nu mai pare nimănui o ciudăţenie şi nici nepotrivita.

În tabăra republicană, favorit este fostul primar al New York-ului, Rudy Giuliani, cu un avans constant faţă de următorul candidat, 10-15 procente, fie că este vorba de J. McCain, de M. Huckabee, F. Thompson sau M. Rom­ney. Problema republicanilor este că cel mai bun candidat al lor nu pare capabil, cu nici un chip, să reducă diferenţa de peste 20 de procente cu care îl domină, în toate sondajele, viitoarea „doamnă de fier” a Americii, Hillary Clinton.

Asa ca, anul 2008 este special pentru America si merita urmarit, chiar si din fotoliu, pentru a vedea mecanismele reale si practice ale unei campanii electorale.