Uninominalul adoptat

Noul proiect de lege referitor la introducerea votului uninominal a fost adoptat în procedură de urgenţă în Camera Deputaţilor, aceasta fiind camera decizională. 231 de deputaţi au votat pentru, 11 au votat contra şi 18 s-au abţinut.
Potrivit proiectului, votul va avea loc într-un singur tur de scrutin, în colegii uninominale al căror număr va fi egal cu numărul senatorilor şi deputaţilor. Astfel, fiecare partid va propune câte un singur candidat într-un colegiu, iar cel care va obţine 50% plus 1 din voturi câştigă automat mandatul. Dacă nimeni nu obţine acest scor, voturile vor fi repartizate proporţional la nivel naţional, partidelor.

Preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi prin vot uninominal, au decis deputaţii

Amendamentul pesedist respins în comisie a fost acceptat de plenul Camerei cu 132 de voturi pentru, 42 împotrivă şi 62 de abţineri. PNL, UDMR, PC şi PRM anunţaseră că se opun acestui amendament, invocând eventualitatea atacului la CCR. PRM a anunţat în plus că deja a început să strângă semnături pentru a ataca proiectul la Curte. Un alt amendament PSD acceptat cu 140 de voturi, 34 împotrivă şi 60 de abţineri prevede că şefii CJ prezidează şedinţele acestui for şi au drept de vot.
În general, din modul în care a fost reflectată ştirea nu a reieşit foarte clar cărui partid îi revine paternitatea acestui proiect. În opinia ProTV, Legea nu poate fi atribuită nici preşedintelui, care a eşuat cu referendumul pentru votul uninominal, dar nici premierului al cărui proiect pentru care şi-a asumat răspunderea a fost declarat neconstituţional. Cu toate acestea, liderii PNL şi majoritatea analiştilor politici prezenţi în emisiuni au considerat adoptarea Legii uninominalului drept un succes al PNL. Realitatea TV a evidenţiat faptul că noua lege este departe de proiectul asumat de Traian Băsescu, care a fost împotriva votului mixt cu un singur tur de scrutin.
Potrivit votului din Cameră, a fost admisă varianta votată de Comisia de cod electoral plus două amendamente ale PSD (unul legat de aplicarea VU pentru alegerea preşedinţilor CJ, celălalt privind modalitatea de redistribuire a mandatelor - repartizarea se va face în funcţie de raportul dintre voturile valabil exprimate obţinute de candidat în colegiile uninominale şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective).
Principalele critici formulate la adresa acestei legi au fost:

o Pragul electoral de 5% sau alternativ - care nu convine partidelor mici şi minorităţilor
o Suma echivalentă a 5 salarii pe economie care trebuie depusă, ca garanţie, de fiecare candidat la Parlament – contestată în principal de PRM
o Amendamentul PSD privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal, care modifică legea administraţiei publice locale – contestat de PRM şi de PC ca fiind neconstituţional.
o Trasarea colegiilor uninominale – cetăţenii nu pot vota decât la secţiile la care sunt arondaţi (nu există liste suplimentare)
· Care sunt aspectele esenţiale care pot fi formulate „post factum” adoptării acestei legi:
o S-a reuşit închiderea unei teme care ar fi putut fi valorificată în continuare de Traian Băsescu în campania electorală
o PSD a reuşit să impună amendamentul privind alegerea preşedinţilor CJ ceea ce conferă un avantaj în alegerile care vor urma atât PSD cât şi PD-L. Aceasta anunţă schimbarea polurilor de putere în măsura în care votul uninominal pentru preşedinţii CJ întăreşte autonomia liderilor locali. Totuşi, prin redistribuirea mandatelor parlamentare, liderii de partid îşi păstrează oarecum controlul asupra organizaţiilor din teritoriu.
o Posibilitatea contestării la Curtea Constituţională poate duce la tergiversarea legii astfel încât ea să nu poată fi aplicată la alegerile locale
o Probabilitatea ca votul uninominal să nu poată fi aplicat la alegerile generale din acest an. Argumentele în favoarea acestei ipoteze ar fi legate de procedura care trebuie urmată până când legea va avea efecte: dacă până în 5 zile nu va fi contestată, legea va fi promulgată iar peste 30 de zile va fi publicată în Monitorul Oficial; după care urmează dezbaterile din comisiile parlamentare privind desemnarea colegiilor electorale – dezbateri care pot dura mai mult de o lună (ele trebuie finalizate până la sfârşitul sesiunii parlamentare care se va încheia în iulie); pasul următor va fi adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind desemnarea colegiilor. Potrivit legii, de la momentul publicării HG trebuie să treacă 90 de zile până la data primului tur de scrutin. Ţinând cont de reticenţa parlamentarilor în ceea ce priveşte aplicarea votului uninominal la alegerile din toamnă, e de aşteptat ca toată această procedură să fie mult tărăgănată.